Învățat-ați acuma cântecul meu? Ghicit-ați ce vrea? Ei bine! Haideți! Oamenilor superiori, cântați-mi acuma cântecul, roată, pe rând!
Cântați-mi acuma voi înșivă cântecul ce se cheamă "De la capăt", al cărui tâlc e "în vecii vecilor!", cântați, superiorilor, cântecul-roată al lui Zarathustra!

Hei om! Veghezi?
Ce zice-adâncul nopții miez?
"Dormeam somn greu –,
"Din vis adânc eu m-am trezit: –
"E lumea hău,
"Adânc cum ziua n-a gândit.
"Cu-adânci dureri –,
"Plăcerea-i mai adâncă-n ea:
"Dureri zic: Pieri!
"Plăcerea veșnicie vrea –,
"– adâncă, mai adânc-o vrea!"
–––––
* din Friedrich Nietzsche, Opere complete, vol. 5. Așa grăit-a Zarathustra. Ediție critică științifică în 15 volume de Giorgio Colli și Mazzino Montinari. Traducere de Simion Dănilă, Editura Hestia, 2004

Text preluat din Revista de Cultura Ulysse
www.ulysse-online.com