Aventurile scribului


asteriscus melancolicus în aerul iernii
vei citi pe o urmă de fulg
despre căderile timpului în gol
“ex nihilo nihil” hazardul înfulecă totul

cu degetul vei scrie pe nisip
în lumina tăcerii
cuvintele vagi dintr-o limbă uitată
prefirată ca nisipul în vânt
limbă nouă părând acum
pe omătul nopților albe
cu degetul înghețat vei scrie
ceea ce a rămas
despre uitarea ca o rană închisă

pe fața apei în zori vei scrie vei scrie
cu stilul, cu brațul, cu mintea
pe frunze, pe pietre, pe solzi, pe azur

fum albastru subțire
vei trece în amintire
știre neștire