S-a argintat banca pe care te-am sarutat
Si copacii care ne priveau inmarmuriti
De cum tu ma pipaiai ca un apucat
Si eu nu-ti ziceam sa fim cuminti.
Mai tarziu pe alta banca ne-am mutat ,
Unde eu sporovaiam marturisiri fierbinti
Si tu , neincetand din freneticul mangaiat
Nu mai aveai inspiaratie sa ma minti ,

Asa ca m-ai parcat.
Ce pacat!