agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3015 .



Sincronizare
poezie [ ]
eu și prietenii mei imaginari 1

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Jovana ]

2006-01-04  |     | 



dragă John Doe

mai ții minte când veneam de la plajă și stăteam ore întregi de vorbă
tu pe marginea patului eu cu fața în sus deși mă ustura spatele
când ne plictiseam tu urcai într-o barcă și mă invitai să merg cu tine
pe sub o poartă agățată de lună
atunci îmi iubeam salteaua de plajă mă exilam pe ea și cădeam în sus
până când fluiera cineva de la mal după mine
pluteam și când mă întorceam pe prosop
pluteam și seara în pat când vorbeam cu tine
pluteam până mă scufundam


îți mai amintești trambulinele pe lângă care treceam
eu în picioarele goale cu mâinile în aer ca să nu mă lipesc de la vata pe băț
tu invizibil îmi puneai piedică și plăteai zece mii la intrare fără să îmi spui
apoi mă urcai pe trambulină și strigai de pe margine „sari”
nu știam să sar m-au învățat puștii de patru cinci șase ani
nici eu nu eram cu mult mai mare
după aceea asfaltul părea elastic
săream la fiecare pas
săream până când oboseam
săream până mă prăbușeam


acum m-am făcut mare așa mi se spune cel puțin
tu ai plecat-naiba știe unde oricum n-am să te iert niciodată pentru asta
și nu-ți vei putea aminti vreodată de prima noapte în care am dormit cu adevărat
pieptul de sub mine era cald și viu și respira la unison cu mine
nu mai dormisem niciodată până atunci nu știam cum e
mi-ar fi plăcut să fii și tu să vezi ce înseamnă să închizi ochii
și să nu mai faci nimic
doar să respiri


am respirat aproape o zi întreagă fără să mă opresc
la unison cu cineva care acum trăiește în plămânii mei


am respirat
până m-am sufocat





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!