Nu mi-am vazut niciodata
Monstrii.
Exista in mine,
In intuneric de tundra
Infrigurata pe suflet.

Se ivesc
La ora fantomelor
Cind obsesiile nasc
Neingaduit de iluzoriu.

Nu toti inteleg zgomotul
De fond al naturii:
Acesta este monstrul meu
Placut…pe care il oblig
Sa -mi traduca dialogul
Cu Divinitatea.

Dar sa nu lasati niciodataa
Sa existe
Sperante bintuite!

Cei care isi respira
Monstrii
Sint oameni cu furtuni
Cutremur
Potop
Si cataclism.

Cimpiile albe, greutatea
De a plinge, ciulinii isterici,
Vocile negre
Cresc in gradina
Mesagerilor ce vin spre noi