Doamne-Þi moare lumea, e atâta jale
Văd părinți în cârje după catafalcuri
Parc-ar fi în vârstă de vreo zece veacuri
Cum își simt copiii, scumpe locuri goale.

Și ei știu că asta-i cea mai grea povară;
Să-ți îngropi lumina fără nici o veste
Să nu poți pricepe cum că nu mai este
Cine să-ți deschidă poarta ta amară.

Poate de aceea nici nu mai poți plânge
Și-arunci în răscruce amărâtul ort
Þi s-a dus copilul dar și tu ești mort
Þi-e așa de mică lumea că te strânge.


pentru tatăl lui Levi, D-zeu să-l odihneasca in pace

13 Ianuarie 2006