Mă arde-un gând, un dor de dragoste de nebună
În lumea ta, ce-am fost odată, acum-s o urmă,
Din tot ce-am avut noi împreuna, vis ...
Totul e rece, totul e trist.

Din tot ce-a fost suferință, chin, durere,
Mereu mă vindeca-i cu-a ta putere.
Lumea mea ardea, se măcina, se distrugea,
A ta pură, încă-ntreagă, mă rodea.

Reînvie draga mea, ce-a fost odată patima,
Lasă-ți inima ta mie, sufletul și viața ta
Reînvie negura timpurilor pierdute,
Căci fost singura ce-a știut să mă asculte.

Din feeric trec în lume, au durere!
Simt atingerea rece a gheții,
Am luat mat pe tabla de șah a vieții,
Mult prea multă suferință, pentr-o mică pierdere!