Nici nu mai știu de prin care cotloane
Þi-ai scos sandalele de anul trecut;
Acelea albe, cumpărate de la „Pay less shoes”.
„Privește și tu, dragă,
Cu ce trebuie să se încalțe o doamnă!”
Ai presimțit, ți-o fi spus Anna ceva?
„Lasă iubito, sunt bune încă;
Vezi, dacă ai slăbit puțin
Nici nu s-au mai tocit tocurile într-o parte.
Mai pot fi purtate..ehe.. mult și bine!”
Prin ușa de la balcon,
Oceanul ne trimitea o briză
Parfumată cu miros de furtună.
Pentru masa festivă
Þi-ai pus rochia lungă;
Să acopere sandalele „uzate”.
Umbrele din ochii tăi
Coborau ca o înserare spre poale.
Peste oraș, vara târzie
Se așeza ca o prevestire de toamnă.
Misterios, am scos cadoul meu de ziua ta.
„Privește și tu, dragă,
Cu ce trebuie să se încalțe o doamnă!”

Dan David, Los Angeles, Sept.-11-2005.