te-am cules de pe crengile copacilor
și de pe gardurile oamenilor firimitură cu firimitură
și bucățică cu bucățică te-am adus în casa mea te-am încleiat
cu plastilină te-am întins pe pat ca să te odihnești
și să-ți revii sub fonul anotimpurilor lui Vivaldi ți-am citit
FRUMOASA CÃLÃTORIE A URȘILOR PANDA POVESTITÃ
DE UN SAXON CARE TRAIA LA FRANKFURT de m. v.
ți-am dat să muști din mărul vieții și cînd ai devenit reală cînd
ai întrat în viața mea cu adevărat m-ai făcut să-mi pierd cumpătul
și să-mi ies din minți într-o bună zi m-ai adus la ceea că am
explodat bucățelele și firimiturile corpului meu împrăștiindu-se
pe crengile copacilor și pe gardurile oamenilor