absența ta


absența ta-
amara,trista suferință,
lăuntrică durere,
flacară nestinsa,
necontenit ce mistuie
speranța revederii...
a timpului clepsidră
se scurge-n infinit,
târându-se secunda
spre secundă
mă-nfioară
și-adânca rana timpului
mă doare...
fugind ,
mă-mpiedic
de uriașe valuri zbuciumate
ce vor sa mă-nghită...
ele mă-mping în haos...
inima-mi e ca o pasare in lanț;
aștept...
furtuni de amare ganduri
barbar mă tortureză
și strigătu-mi
se sfarmă-n mii de cioburi...
tremuratoare ,
geana-mi grea
nostalgic se pleaca
spre apus,
lacrimile-mi fierbinți
mă seacă...
tăcere de cavou...
și...vai...
a-ncărințit speranța,
dar eu contunui sa cred in ea.

|





Da e o traducere, dar poezia e a mea.