Fulger cum sunt
mă ia în stăpînire
fuga lacomă a femeii
și mă ține ferecat
în bătaia pleoapelor
și mă merge înapoi
la casa ei de zodii
urcată între
safirele arinilor.
Aici cade cu ploile
pletelor aurii
îm ecoul baldachinului
mă apleacă pe meteorul
pîntelcului
și-mi dă să-i beau
vulcanii sînilor
înaintea spiralelor
nopții
care-o adorm
în surîsul pruncului
chiemat din raiul
unei rugăciuni
pe aripile harfelor.