eu te iubesc și beznă și lumină
al meu ești val fierbând și țărm opus
eu te înalț...de tot, acolo sus
și coastei tale-i fi-voi rădăcină

știu să te aflu rătăcit prin ceață
cu ochii-nchiși voi ține drumul drept
spre lumânarea ta arzând în piept
chiar de i-ar fi lumina fir de ață

eu pot să-ți fac o zare din nimic
suflându-ți adormirea mea în gene
apoi te-oi duce-n nopți de Sânziene
ca să-ți descânt în șoaptă și peltic