desigur nu mai descoperim niciun culoar
prin care să colindăm unul fără altul
ne ascundem de umbre și
decupăm luminile în romburi mici
ne scotocim prin buzunare
eu găsesc delfinul de jad făcând rotocoale
dintr-o spirală de sentimente
care nu a atins vreodată limita imposibilului
și tu râzi
râzi ca într-o joacă de-a iubitul
de seriozitatea mea
cumva statuară și prea demodată
spui în doară că îmi stă bine
înverzind visele cu ochii larg deschiși
în timp ce scriu invizibil
pe epiderma palmelor tale
niciodată tu fără eu niciodată noi fără doi