mă gândeam cuprins de vreme
sau de vremuri cine știe
a găsi o socoteala la ceva ce va să fie
luna galbenă ghidușă
îmi arunca gene gene
prin sticloasele ferestre
iar eu stau învins de lene
adâncit printre brocate
de cearșafuri plasticate
sus pe pernele moțate
printre umbre nemișcate
in acest nocturn sintetic
ma simțesc cam inestetic
ce spun eu sunt urat ca locul
și ca oamenii din jur
sunt cameleonul vremii
nici ca-ș vrea ca să mă scutur
zac in moliciunea pielii
tale a mea iubită ma aprind
la gându-ți când îmi stai așa lipită
dormi! in visele-ți ciudate
eu îmi dorm nesomnul poate
misogin meschin și singur
plin de vulg și de amar
sunt și eu un biet gregar
plin de el dar prea banal
ce își soarbe ora moale
a-noptărilor de noapte
în iatacu-ți plin de vară
înca o seară și încă o seară