E frig, si vantul sufla sec
pocnind si pietrele cand trec,
cu-un suierat prelung si surd
ce se opreste in abis...mut

Descult, mi se-nfing in talpi
frisoane, reci ,misuna serpi
si eu, tresar, si stropii ce ma-neaca
se sting in noaptea asta seaca.

Si eu, cu pasii-nceti marunti,
lasand in urma stropii surzi
ma-ndrept sovaitor in gand
sa-mi duc florile la mormant

Unde e-atat de neagra noaptea,
si ma apasa greu pustietatea,
si goliciunea de pamant
si florile de la mormant!