Secunde-n palme aspre rotunjite
Se spulberă-n răzlețe răzvrătiri.
În suflet gem cohorte de-amintiri,
În rugi și doruri trudnic tăinuite.

Își arde iarna pletele-n văzduh.
Izvorul de cuvinte-i amuțit.
De tine însuți gol și ostenit,
Te-mbraci în veșnicie și în duh.

Zadarnic strig, ți-e pasul pe cărare…
Jocuri de-a alb și negru se-mpletesc.
Plecarea ta-n nesomn îmi prevestesc.
Acolo nu-i suspin, nici întristare.