Noi ne luptăm să îmblânzim lumina cu vibrările senine
ale exorcizării durerilor clonate în umbrele morții.
Noi baricadăm viziunile nefavorabile, irelevante,
măcinate de coșmaruri
ce cauzează distrugeri frisonante și mutații genetice conștiinței umane.
Noi segregăm ororile planetare endemice,
dar spargem limitele proliferării cuvintelor
și ocolim drumul de sânge gravat pe istoria obosită
ce se târăște de secole-n cârje.
O facem de teamă să nu invidiem în final pe toți morții.
Deseori admirăm aurora stingerii altora,
mai ales de ne-au fost dușmani veninoși.
Noi, călcând pe cruci,
ne distingem cu eleganță prin focul de artificii al ideilor, prin cosmeticizarea cuvintelor,
prin răstălmăcirea ideilor în care credeți,
prin invadarea sufletelor voastre
înmuiate de religii inutile,
prin subiectul-surpriză venit din neant și prins din zbor.
Noi ne hrănim voluptuos din ideile noastre arzătoare,
căci ne este veșnic foame de noi, de idealurile noastre,
de literele și coperțile noastre pritocite
în oceanul fierbinte al neuronilor noștri scânteietori
și nu luați de pe banda rulantă a gândirii comune.
Cei nealeși nu ne pot înțelege căci scara lor
nu are numărul de trepte să ajungă atât de sus până la noi...
Zadarnică le-ar fi truda căci vor sfârși descurajați în lâncedele umbre-ale uitării și cu încrederea-n ei pe veci fisurată.
La ușa ermetică a muzelor noastre
străjuiește Austeritatea – o forță!
Privirea ei te coboară umilit pe-un fir tăios de deznădejde până-n inima Hadesului unde domnim -
și scump îți plătești acolo tentativa de intrare.
E-o muzică nevăzută și neauzită în lucrarea noastră, o diseminare amețitoare...
E vântul fertil împletind ceasurile productive
cu ritmul ritual al mlădioaselor împliniri
din turnul de fildeș al alchimiei noastre iluminate.
Spre tărâmuri de eternitate urcăm solemn torța flacărei roșii ce-mprăștie raze pentru noi divine;
suim prin evi spre semnul final al triumfului nostru
de-acum orbitor și peren de adevărați stăpâni ai lumii !…
Aceștia suntem noi... Dar voi?
Voi, cei care, cu toții, ne urâți și ne amenințați,
voi, gloata infinită de nespălați și de veșnic fămânzi inutili, voi care ne numiți păpușari globaliști,
voi, gloată neputincioasă care ne numiți oculta mondială a noii resetări,
miliardari plutocrați ai conspirației și câte și mai câte,
nu vedeți că sunteți geloși ? Asta fiindcă vă controlăm la sânge, părându-vă rău
că nu sunteți voi în locul nostru, că nu aveți voi, ca fiecare din noi
gâturile nobile și piepturile pline de mândrie,
totdeauna înconjurate cu perle orbitoare
și că nu dominați precum noi, de pe înaltele noastre eșafoduri,
aflate sub înaltele noastre plafoane aurite,
de unde noi - iată: dominăm întreaga omenire !...
Iar, la urma urmei, voi cine sunteți? Că nu ne speriați nicidecum.
Noi avem leacuri eficiente și rapide să vă nimicim și să vă împuținăm definitiv,
căci prea mult v-ați întins ca o râie pe întregul glob și sunteți prea mulți
amenin,țându-ne liniștea noastră abundentă,
a fiecărui elitist menit să vă dominăm pentru eternitate...
Oare cine sunteți voi?
- Cine suntem ? Iată că acum ne-a venit rândul să vă răspundem:
Chiar dacă vă place să rămâneți anonimi, ați uitat că sunteți puțini
și că toți stați ascunși prin paradisuri artificiale
ori pe sub munții de la Davos sau pe sub alte hrube subterane
transformate în strălucite raiuri false,
zdobindu-ne de pe acele înalte eșafoduri toate drepturile noastre.
De aceea, noi, miliardele umane, unindu-ne, plini de curaj măreț, ne-am decissă ne smulgem din trupurile vlăguite
acele cipuri ucugașe implantate de voi
și să vă împingem deodată de sub picioare acele înalte eșafoduri
pe care stați acum linștiți, de unde zilnic ne sfidați,
căci ne simțim priviți de sus și ne chinuiți fără nicio milă.
Însă ce va urma curând este simplu, indiferent cum vă numiți:
globaliști, plutucrați, rotchieldieni, sorosiști, rokefelerieni, resetariști
sau cum mama blestemelor vă mai zice -
dar pe toți vă vom arunca cu scârbă,
zdrobindu-vă cu acel eșafod nobil cu care vă lăudați, înălțat sub voi,
ca să atârnați apoi în neant și să fiți ,strangulați
chiar de lațurie aurite de la gâtul vostru slinos,
legânându-vă jalnic în vânt
sub înaltele voastre plafoane strălucitoare...
Și atunci lacrimile noastre ajunse până la ceruri
se vor întoarce ca o ploaie de foc
peste capetele voastre de diavoli arzând în flăcări eterne,
în timp ce din profunzimile cerurilor
un Chip de Lumină mai orbitor decât soarele
va rosti pentru voi toți cu voce de tunet:
„ - Am revenit să vă spun: duceți-vă de la Mine, păcătoșilor,
și pieriți în focul cel veșnic pe care vi l-am pregătit pentru toate relele voastre PIERIȚI !!”

C.P.B.