Eu nu te mai vreau, nici măcar sărutul meu
negru, nu mai vorbește despre tine. Ai pete de rugină
pe retină, poate mă vezi alb-negru
cu o chitară în mână sau cu venele tale între dinți.
Te-ai uscat sub ochii mei - ai plâns?
Nu te crede nici un strop de aer pe care îl respiri
(păcat). Cum să mă apropii de aerul pe care
l-ai tras în piept? Otrava asta mi-ar ucide stelele verzi
pe care le visez uneori atunci când strada nărăvașă
ne pune față în față. Nu mai vorbi. Nu mai trăi.
Dacă se poate, naște-te din nou, mai departe.