zâmbet blând,
alungă ochiul trist din pleoapa înghețată
și vorba mea amară.
cu geana de lumină
strivește-ncet suflarea
ce caută în trupul tău incert
umbrirea unor clipe
în scrum de altă seară.

#

în plină zi,
prin mâini cuprinse
de clipe de uitare,
aerul pătrunde
ca un coșmar întârziat.
[blând vânt,
ochean al vremilor trecute,
sămânța mea o cauți
în miez de alte taine].

sângele e întors spre apus,
privirea -
spartă-n mii de ochi
cu ghimpele înăuntru.

să-mi crească ramuri
de tânără pădure
în umerele goale,
să-ncerce fără teamă
glasul inimii
ce-adună fuioare de lumină,
în umbra unui colț.