să nu ți se pară cald
o să deschid toate icoanele sufletului meu
voi sfărâma ușile de sare
toate ușile de sare

o să fie zgomot
și ne va cuprinde o moleșeală de unt topit

atunci o să te rog
să îți picuri tot corpul
pe degetele mele
precum ceara de la lumânări

vom avea însemnat cu pixul în palmă
ce clopote să tragem
ce păsări să speriem
ce oameni

ne vom cutremura cât să ne pice
din trupuri
cărămizi în flăcări

pesemne că
atunci
între inimile noastre
nu o să mai fie iarbă roșie
sau degete ieșite din pământ

o să fie în schimb
un vânt ca o herghelie