aproape că nu m-am născut
aproape că sunt asfaltul pe care tinerii poeți calcă trufași
cât amar! strig de sub tălpile adidas
cât alcool țigări cafea
am adăugat eu trupului ce zace sub voi!

femeia îmi stă la geamul blocului
precum gratiile unei închisori a uimiților
- aș vrea să-i spun că am strâns cei 30 de arginți
dar se aude o sirenă
ambulanța poliția atacul aerian
începe călătoria
cei 30 de arginți îmi vor fi buni la poliție
la spital ori în război – aș vrea să-i spun
și tocmai acum cineva mă culege
din șanțul unde am zăcut, beat, toată noaptea.