se spânzură drăgăstos venele mele
de un garou galben care le-a devenit simpatic
nu știe nici sângele unde să se mai împrăștie
și atunci se întinde pe tot corpul meu panoramic
cautând noi forme de exprimare psihedelică
epiderma se înroșește de rușine
n-a cunoscut până acum gustul excitant
al pielii mustind de beție

sânge de lung metraj mi se derulează în față

globule roșii globule albe joacă rol de gangsteri
se împușcă între ei cu frenezie pac pac
și cad ca secerate globule roșii globule albe
intervine perfuzia și face pace între taberele rivale
care tac amuțite
filmul apoi decurge anost fără nerv fără noimă
cu spectatori în pijamale

sângele curge șiroaie ca din tăietură de bisturiu
ce mușcă piepturi de împușcați
pac pac se aude în surdină în săli de operație
tăiați nu e bine strigă regizorul în halat alb
încă o dublă până iese cum trebuie secvența finală
nu știu cum sângele peliculă ajunge sub picioarele mele
sub patul meu sub mine și îmi intră în gură
iese apoi pe nas și pe urechi
cu zgomot ca o coloană sonoră dată la maxim