Motto:

„Și te iubesc cu milă și cu groază
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră pentru veșnicie“.
(Adrian Păunescu - „Nebunul de alb”)

Nebun de alb, cutreierat de ploi,
De rodnice rostiri împătimit,
Îmi cânți azi menuete și apoi
M-arunci la lei, de mine-mbogățit.

Când spaimele se sting, în joc de iele,
Iar nopțile se furișează-n sipet,
Aș atârna poveri în lanțuri grele
De glezna vremii prigonite-n umblet.

Mă ispitesc plecări în pribegie,
În lumi cutreierate de ninsoare,
Avar s-adun din versuri avuție,
În palme să le-nalț, până la soare.

În templul unde verbele sunt roi,
Regina neagră-s, încă n-am murit,
Dar zbor întins, când àripile-s moi,
Nu mi-este dat, nu-mi este hărăzit…