Pe fruntea ta cântecul ninge firesc
e proaspăt brăzdată ca un portativ
iar notele-fulgi în priviri se topesc –
am starea acea cu efect sedativ...

Cărările noastre prind umbra în crâng
urzica și-acuma pe glezne o simt…
Atât de mult, frate, aș vrea să mai strâng
mânuța murdară crăpată de vânt!

Ne țin pe o treaptă aceleași tăceri –
te roade stomacul, mă doare un sân…
Þii minte cum tata spunea parcă ieri
că-i place să doarmă afară pe fân?

Copiii ni-s astăzi alături de el
se bat și se ceartă exact precum noi
dar vezi animatele nu sunt la fel –
ce jocuri trăsnite scorneam amândoi!

Ai vrut să pui mâna pe acordeon
să-nveți ca și mine "O, mamă", dar eu
ți-am spus, toanta naibii, că ești cam afon
iar noaptea te-aud fredonând și mi-e greu

Se duce alb părul uitând fruntea ta
e plină de note ce fug șuierând
să vii dacă vrei să te-nvăț a cânta
un vals și "O, mamă" te-așteaptă de când...