am dat fuga la tine
c-o sticlă de jack în mână
știi că nu pot să dorm
știi
că-mi mișună ca zeci de furnici pe sub piele
că la fiecare capăt de venă e el
știi tot fără să spun nimic

mă vezi în oglinda ta mătuită
așa mică, plictisită
vezi toate cusăturile strâmbe ale creierului meu
toate frustrările peticite în paturi străine
din care fug cu greață dimineața
toate zvâcnirile anormale ale pereților mei
și mă vrei așa cum vrei femeia altuia
dar știi
eu sunt a nimănui
știi tot cu toate că încă nu spun nimic

stau întinsă pe patul tău ce miroase
a sex fără vreun nume anume
unii vin, altele pleacă
încă e ok așa între noi
și
tragi draperia neagră
să nu ne vadă morții cum ne iubim
să nu cumva să moară a doua oară de gelozie