Pe cine minți cu-atâta-nverșunare,
Copilul orb ce-ți cere o țigară?
Bătrânul, despuiat, dormind în gară,
Icoana din biserica de sare?

Se surpă casa-ncet, din temelie
Iar înăuntru- beau, fac sex, se ceartă
Dar totul e făcut cu mare artă
Și timpul, parcă trece-n bășcălie.

De prin jurnale ne vorbesc savanții
Se pare c-au găsit un fel de scuză
Pe răposatele femei le-acuză
Că prea se-mperecheară cu levanții!

Și ne lăsară-n sânge-n chip de scame
Și lene și perversă renunțare
Vă rog să-mi dați un pat și de mâncare...
La noapte vă fac streep tease, înghit lame.