OMUL? UN ATOM!
Nu dintr-o oarecare moleculă,
El transformă totul în nou,
Și zboară spre lună.

Piedici nu are în cale,
Pentru el totul se poate,
Viață mai lungă, din noapte,
El face o nesfârșită zi,
Căile din spații astrale,
Enigme nu vor mai fi.

Și pe toate în parte,
Cu asalt le va cuceri.
Apele transformă-n lumină,
Iar continentele pustii,
Vor deveni,
O înfloritoare grădină.

Viața ne va fi fericire,
Eternă cum s-a visat,
Mereu în veșnică-nflorire,
Și-n veșnic asalt.