O lună doar,nainte de-aș fi ros condurii
Cu care a petrecut,scăldată-plîns,ca o Niobe,
Trupul sărmanului meu tată...
Ea,chiar ea,o Doamne...O lighioană fără minte
Ar fi jelit mai mult!

-Pentru Hecuba?
Căci ce inseamnă pentru el Hecuba,
Sau el pentru Hecuba,ca s-o jelească?...

Și eu,un ticalos molatic și nătîng,
Să lîncezesc făcând pe visătorul,
Strein de țelul meu și să nu spun nimic?
O,cine-mi țipă la ureche că sunt un laș,
Și trebuie să-nghit insulta?...

Voi fi având ficat de porumbel,
Dacă-mi lipsește fierea,
Și nu-s in stare a simți amarul
Nenorocirii mele...