Tu scoți o vorbă,preafrumoasă zână
Dar eu cu-atât te reconstitui toată,
De la piciorul mic și suplu până
La fruntea ta de gânduri nepătată.

Ești o statuie îndelung sculptată
De un artist cu arta pură-n mână,
Dar eu cu-atât te reconstitui toată,
Când scoți o vorbă,preafrumoasă zână.

Căci multă marmoră din căpățână
Þi-a scos cu sila nemiloasa daltă.
Și asta se ghicește deîndată
Ce tolănită pe divan,pe-o rână



Tu scoți o vorbă,preafrumoasă zână.