Patru degete înoadă zece fețe
și-un țambal
într-o patură de piatră
peste-un aer fad, amar…
Chicoteli prin frunzărișuri
Ceartă fire lungi de păr.
Se-mplinește-un an aiurea
de la roșul adevăr…
Cad din cer două antene
într-o oază de paiete.
Peste globuri, fire albe,
mișcă strâmb fețe cochete.


Nu mai scriu nimic pe foaie,
Mă dor degetele de râs.
Gura cască pori de sticlă,
Ochii morți dilată plâns.