agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-08-27 | |
Oraș
Acolo e mama ta? Ha, e cea care urcă să azvârle resturile în spatele cerului! Și-a văruit oasele pe dinăuntru și-a văruit ochii întorși pe dos a văruit plămâni degete a văruit apoi case, copaci și străzi cu proaspăt, mult proaspăt! a văruit blocuri, oceane și mări a văruit câmpuri, zăpezi ohoo – ce mai humă răcoroasă! Dar cerul, cerul, ce face cu el? Ha, acolo pune gunoaiele: râuri aurifere, resturi de culori îmblânzite, pungi cu aer expirat, vacarmul păsărilor ițite-n văzduh, le pune cu cuiburi cu tot, mai pune și-o stație, ceva gazon putrezit, două-trei blocuri fierbinți, balene-mpăiate, bucăți de șosea le pune cu pancarte cu tot! orașul este, este, uhuu, oraș, oraș ce ești Lung oraș alb oraș fugind pe sub păsări oraș mână ce ești, picior ce-mi ești, orașule! Mama se așează călare pe cer și dă-i, slobozește progenituri solare lunare stelare uhuu, să împânzească burta de oraș burta dintre case, străzi, telefoane și net. Să intre în vorbe în lungi SMS-uri, să se facă dejecții, să urce miasme – uhuu, să cutreiere feții astrali peste tot asta să facă, să împuieze aerul gata gravid dintre ziduri.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate