agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1391 .



Inceputul si sfarsitul unor parintzii
poezie [ ]
ptr parintii mei !

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [pustoaica ]

2007-09-02  |     | 



Am fost o bucatica de iubire ,din care-am crescut
Am trait la pieptul ei , ca un pui numit avere ,
Am fost iubita de intregul meu imperiu ,
Am ales din lume tot ce e mai bun ,
am fost lasata sa decid ce mi se cuvine
am fost adusa intr-un mic oras de ei ,
am fost si sunt fericita alaturi de parinti mei.

Am fost departe cand le era mai greu ,
A suferit un prunc , ce abia cunostea natura ,
Dar am fost crescuti cu acceasi iubire , si niciodata lasati-n drum.
Cu bune si cu rele , peste toate au trecut ,
o viata ca un chin , si-o viata luata-n spate la o varsta abia maturizata

Dar azi , cand ei se duc , ramanem noi ...
pruncii ei , ma tem de ziua-n care nu ne vor mai numii "copii mei"
mi-e teama de ziua-n care ei isi vor lua ramas bun ...
fara sa-alerge alturi de noi la inceputul unu-i drum numit la fel cum la-n ceput si ea
A creeat in jurul lor mereu un bun prilej , chiar daca ea plangea , noi puteam zambii
Chiar daca ea indura atatea , noi toate astea nu simteam ,
si azi cand e mai greu ..
vrem sa-i multumim ptr viata ce-o traim ..
si ptr tot ce-am invatat in viata de zi cu zi !

Suntem Mandrii de Parintii ce ne-au crescut
Suntem fericiti ca sunt ei Mama si Tata
Suntem bucurosi ptr ce-au realizat
Suntem tristi ca nu exista eternitate
Suntem alaturi de ei pana cand "ceva" ne va despartii

Azi ei , sunt madrii de ce-au crescut
sunt feirciti ca au realizat ceva
sunt tristi ca vor placa de langa gradina ce-a-nflorito
si , sunt siguri ca vor fi mereu langa pruncii LOR oriunde s-ar afla

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!