Polinezia mea
este paradisul meu,
pe care nimeni nu-l înțelege.
În Polinezia mea totul este posibil,
eu sunt stăpânul și servitorul meu.
Harta Polineziei este simplă și mică,
dar mă simt bine,
pentru că pot să modelez
munții până devin fire de nisip,
de aceea cânt imnul fericirii zilnic.
Binevenit în Polinezia mea
este oricine – spațiul
nu se umple niciodată.
Un lucru bun:
orice se poate improviza,
o chitară – din fire de bambus,
tobe – din nuci de cocos
și așa mai departe.
În Polinezia mea
oricine poate călători liber,
eu fac ghidaje bucuros.
Chiar dacă gradul de civilizație
nu este chiar atât de ridicat,
toți vizitatorii s-au declarat mulțumiți.
Polinezia mea
este paradisul meu,
deschis pentru oricine.
Vă aștept.