Secvența ce-mi lasă, doar gust amar,
E șarpele cu sufletu-mi prins în cântar,
Acum plâng pe raftul cu praf de cămătar,
Un zâmbet pierdut, mă face să cred iar.

Malițioasă matroana arată de zor,
Către drumul ce trebuie iute parcurs.
Sunt ochi și urechi, gura prinsă-n zăvor,
Mai dați-mi vă rog, aer pe curs.

Șomeză micuță minte-nflorată,
Nu-i loc de tine acum tu minune.
Accede spre mirificul curs dat de tată,
Prinde-n palmă, lumea ce stă în tribune.

Sunt evadatul pierdut printre vreascuri,
Acum mi-e momentul să ard cu flăcări.