Ochi de-abanos
deschide noaptea printre pleoape
esențe de santal si mosc si pin
se-nalță unduind...
șoptind cabale...

e intâmplare...
e destin...

m-ai înălțat s-ating cu-aripa-mi, cerul,
m-ai prăbușit în aprige genuni,
mi-ai deslușit
prin șoapte-adânci, misterul

nectar și ambră
frunză de pelin

iar țărmul
încă mai păstrează
amprenta unei clipe de sublim

o clipă
o eternitate