NOTÃ: Mesajul, mai bine zis, poezia care urmează, nu este gratuită. Cititorii care vor avea plăcerea să o citească sunt invitați de autor să facă o pomenire ( să dea un acatist de pomenire, și mulțumire ) părintelui Cleopa Ilie, într-o biserică română, ortodoxă, în zilele care urmează. Valoarea acatistului este de 1 leu ( 1 RON ). Mesajul se adresează unor creștini de onoare. Cei care au onoare, și nu vor dori să urmeze dorința mea ( a autorului ), sunt invitați să nu citească poezia din mesajul de mai jos. Cei care nu au onoare, și o vor citi, fără a da acatistul ( cu valoarea menționată ), să aiba în vedere că vor avea față de mine această datorie, pe lumea de apoi.


Noi am murit demult


Noi am murit de mult. Dar mergem la serviciu
Să ne plătim prea zilnica odihnă,
Să ne trăiască morții noștri-n tihnă,
Să le mai împlinim câte-un capriciu –

Noi am murit demult. Fără durere,
Și moartea, ca mirarea e de mare,
Că încă o mai ducem pe picioare,
Că mai murim și mâine, cu plăcere –

Noi am murit demult. Și în vitrină
Expunem zi de zi aceeași marfă,
Și psalmii morții îi cântăm la harfă,
Le cumpărăm lințoliu de Lumină –

Noi am murit demult. Și plata vine
Și plata trece, peste moartea noastră
Privim departe-n zarea cea albastră
Cum ne fac semn groparii, că e bine -

Noi am murit demult. Jucăm mecanic
O piesă-a vieții-n care ne tot minte
Instinctul, că trăim tot înainte,
Când suntem orbi, și surzi, atât de tainic –

Noi am murit demult. Să calci cu grijă,
Și să trăiești, așa cum nu se poate,
Căci vei avea, mereu, în noi, o schijă
De moarte, și-o să mori tot mai departe…