am apucat să te văd cum pleci,
adormind încet între gânduri reci
între coincidență și vis este ziua de azi
cu palmele pe-obrajii tăi calzi...
de noaptea e sfetnic sau pur amăgeală,
mă-ntreb și zâmbesc în liniștea goală.
n-am apucat să te chem la șaradă...
să-ți fluier la poartă, să-ți intr-un ogradă,
să ciocnim un pahar din vinul cel bun,
și gândul frumos în zâmbet să-l pun.
dar vinul rămâne la umbră în beci
arțarul cultivă aromele zeci
printre gene te-ascund, dulce ființă,
pe buze îți las un fir de dorință...