Iubite....

Iubite, nebunul aruncă în noi cu castane
Să le prindem
să-i furăm din nebunie.
Ce trufașă câmpie ne va deschide calea!
Trezește-te, sa nu pierdem căderea adevărului!
Nebunul ne învață
cum să dăruim pietre prețioase
neprietenilor.
Pregătește-te de drum,
e singurul nebun declarat.
Haide să-i furăm speranța!
Bunicii aveau oglinzi multe
și curtea plină de melci.
Acum oglinzile sunt scumpe
și nebunii se confundă cu omul
peste care n-a putut să treacă timpul.