Incertitudini
bat la porțile timpului....
adierea tăcerii
zace necontenit...
în mine
și nu văd ploaia zilelor ce se scutură
lin...pe umeri-mi...
Privesc neliniștea-mi...
cum se scaldă
ca un copil
în imaginile ce îmi contemplează trupul...
Incertitudini...
se scriu ca într-o carte...
pe sufletu-mi....
Sunt departe de eul meu...
și totuși sunt eu...
un teanc de amintiri
așezate într-o viață
de om...