Proiecția verbului
- Ne-am pomenit " maturi " în vertijul furtunii poetice .
- Ne-am asvârlit meta-fore peste orizonturile creației .
- Am uitat ipostazele de-venirii noastre ontice .
- Am uitat fundamentala de-săvârșire a evoluției noastre cosmice .
- Deseori, strădaniile noastre de sub semnul cultură, au devenit cult-ură ...
- Am uitat de Universul Copiilor de din noi și pentru noi .
De aceea, în zbor sincron cu alte poeme, astăzi, deschid larg poarta Templului angelic, reamintindu-mi rezonanța Cuvintelor Iisusului Luminii .. " Lăsați copii să vină la mine " .


Un cățel culcat pe-o rază
visează cum se-ntristează
împăratul zorilor
la jocul copiilor.


Unii, calcă pe furnici
alții, caută arici
să-i despartă cu nuiele
în grădina dintre stele.


Lângă ei, stă o sprânceană
și un ochi dintr-o coroană
punând aripe la ouă
din curcubeie de rouă.