Ultimul vers

Ultimul vers m-a părăsit în deșert
risipit printre cactuși.
Atâția ani obosiți parcă
o întreagă adunare, o nuntă.
Toate iubirile au un miez depărtat,
o sămânță din coajă de perlă.
Se face noapte,
sunt sora care nu vrea
să uite de rude,
care fuge după anotimpuri
cu plasa de fluturi,
care așteaptă pe cineva
să deseneze în jur un cerc
din care să nu iasă până la Înviere.