agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-27 | |
Doamne din cer, ajută-mi în ăst gând:
Pe ea, preascumpa inimii-mi stăpână, Să o iubesc, să-mi fie dragă-n veci Precum cândva, în vremi demult apuse, Îi fu de dragă unui muritor Privighetoarea, cea din neam nepieritor, Ce moartea a înfrânt, și legea firii, Ca împreună să rămână totdeauna. Doamne, Tu știi că răul meu a stat În lipsa de încredere în mine Și nu-n a Ta hulire. Dară cum Să mă-ndoiesc de dragostea ce-o port Sublimului Tău înger, trimis spre-a mea veghere Când totu-n mine țipă a iubire, De încântare și de fericire Că am aflat un astfel spirit sfânt? Tu singur, Doamne, știi ce-am pătimit Și de ajuns ori ba a fost, doar Tu poți spune; Ci voi să știi, Părinte, c-al meu bine Nu-l prețuiesc cât prețuiesc a ei simțire. Și de a fi să sufăr nedreptăți Ori doar drepte pedepse pentru-a mele rele, Le-oi duce toate fără să crâcnesc; Atâta doar să știu: că-i bine dragei mele! Ci, Doamne,-n sfântă zi de sărbătoare, Când trup Þi-ai luat spre-a noastră mântuire, O rugă am la Tine, Sfânt Părinte, Sfânt Fiu și Duh, pe veci nepieritor: Ca, de vreodată și cumva am meritat vreun bine, Să Îți pogori harul cel blând asupra mea Și să-mi ajuți în singura dorință Ce o mai am: s-ajung să fiu cu ea!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate