E noapte și ceru-i de vară.
Mă-nchid în lumea de-afară
cum am mai făcut-o demult.
Și stau, ostenit, și ascult
cum doarme lumea de ceară,
de nori îmblânziți și de lut.

Și norii se-nvârt, și liniștea zbiară,
Nălucile-ncep în cap să-mi apară;
și urlet de păsări, și scâncet de fiară
mă-ndeamnă la somn și uitare. Mă culc.