Poema orașului se termină
În umbrele tăioase ale unui salcâm..
Aici, nu mai susțin nicio vină,
Și-s liber pentru cât timp rămân.

E o liniște din trecut;
Memento mori, suflet nemuritor!
Zboară, ochi necunoscut,
Prin al paserilor negre stol!

Alunecând spre-o mâine,
Vezi prin ieri cum ești schimbat..
Și te-ntrebi azi, ce-ți rămâne
Din ce vei ști, din ce-ai uitat?..