Corabie de vise mi-e astăzi sufletul,
și pe catargul cu pânze de gânduri răzlețe,
iau ostatici pescăruși flămânzi
și solitari,
călăuze credincioase
până la țărmul singuratic al sirenelor.

Las turmele de vise să se scufunde în mare,
și caut pe nisipul auriu al lagunei albastre,
încrustate de ani, urmele pașilor
iubitei părăsite aici,
cândva
la mijitul triumfător al zorilor.