Sunt semne:
Cad îngeri dezghiocați pe trotuare,
Li se topesc aripile
În umbrele trecătorilor,
Aureolele pocnesc izbindu-se de acoperișuri.
Alege ochiul în care
Vrei să-mi oglindesc
Teama,
Adâncește-l până în ultimul țipăt
Ca pe o fântână cu o singură lună,
Alege coșmarul
Din care să mă întorc
Cu genunchii juliți,
Povestește-mi răspicat
Fiecare cădere.
Arată-mi cu unghia pe hartă
Fiecare dezechilibrare,
Înfige un cui pentru fiecare privire peste umăr,
Încearcă pentru mine
Cerurile din care se cade în fiecare toamnă.