O frunză de pelin mi se arată
Tristețe...gust amar...
Și încet o lacrimă îmi cade...
Pe obraz,ea se prelinge iar.

Lacrimile-mi sunt amare
Dar nu mai pot sa plâng mereu...
Lacrimile mele se revarsa in mare...
Doar eu cunosc durerea sufletului meu..

De ce vrei sa ne distrugi tu suferința?
De ce nu ne lași ca sa traim?
De ce ne treci in neființa?
De ce ne lași ca să murim?

Oricât de rău ți-ar fi in viață
Oricât de mult ai suferi
Există mereu o sperantă
Și se arată intr-o zi....