decembrie

miroase a friptură

de pe blocuri din corcoduși descărnați prin canale se scurge
o ceață uleioasă

peste fețele trecătorilor s-a întins

vă amintiți? anii de școală în care creta de pe uniforme
ne transforma pe toți în coșari peste care a nins

și azi mai cred despre sistemul meu circulator că este o hartă
pentru care
dacă o rup
tata va ieși din ulei să mă bată

mult timp îi vor rămâne întipărite amprentele
acolo unde el a sprijinit – să își tragă sufletul - peretele

nu i-am spus niciodată... cel mai mult îmi plăceau
batoanele cu mac

mi le cumpăra un coleg ce avea părinți bișnițari

îmi urcam picioarele pe bancă
închideam ochii
și îmi imaginam că sunt merlin și că locuiesc pe un lac

sau cam așa ceva
nu văzusem marea încă nu știam ce era

tot ce doream sau visam apărea îndată
doar fluturând bagheta fermecată

dar eram mic
am mâncat-o
pentru că ținea de foame coca din ea
firimitură cu firimitură în câțiva ani a trebuit să mușc
din mâna mea

au dispărut visele
chiar și lacul e o simplă baltă de ploaie
în această ceață nesfârșită
sunt doar o inimă ce sfârâie într-o tigaie