Pe cărările răcorite de toate tălpile
ieșeau din casele răsucite cu smerenie in pamant
se înșirau după arbori ca după secole
și la semnalul celui mai vârstnic bob de grâu
băteau în toba cerului cu săgeți...

și dacă, mistuită de înălțime, atunci
fiecare săgeată în picături de ploaie se preschimba
fiul cel vrednic,
ascunzându-și plânsul în iarbă,
pe poarta sufletelor putea intra...