mai am oare nevoie de încă ceva pe care să’l regret
n’ar fi irecuperabil și redundant și definitiv neplăcut ca orice dezamăgire
ochii tăi foșneau
pielea îți strălucea de teamă -
o oază de aur topit
nu te puteam scăpa din ochi erai înfășurat în pânză de păianjen
cu marea înălțându’se ca o necropolă în spatele tău
sau poate doar dorința de a râde și a plânge pe furiș
să încolțești pe cineva când fiara lipsește


Dan Vizireanu